Festivalul Internațional de Poezie București

Târgul Național al Cărții de Poezie

 13 - 17 mai, 2015. Video 2015

Poezia noului val, poezie poloneză și o seară de poezie și jazz cu autori români și străini

Afis FIPB 2015Vineri, 15 mai 2015, la librăria Open Art din București (str. Pitar Moș nr.12, intrarea de pe str. Arthur Verona) vor avea loc următoarele trei evenimente:

- de la ora 13.00, un recital Poezia noului val, lecturi publice susţinute de: Luminiţa Amarie, Justin Dumitru, Cătălina Matei, Raluca Neagu, Emilian Pal, Emilia Zăinel, moderator: Dan Mircea Cipariu;

- de la ora 17.00 – Poezie poloneză contemporană, lectură publică: Jaroslaw Klejnocki, Aleksander Nawrocki, Aleksy Wróbel; moderator: Nicolae Mareș;

- de la ora 18.00 – lansarea colecției Buzunarul cu poezii, Editura Conta, coordonator Adrian Alui Gheorghe. În Sala Studio a Teatrului Odeon din București (Calea Victoriei 40 – 42).

De la ora 19.00, la teatrul Odeon, va avea loc, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie București, o Seară de poezie și muzică. Invitați: Magda Cârneci, Dan Mircea Cipariu, Caius Dobrescu, Teodor Dună, Nora Iuga, Doru Mareș, Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Robert Şerban (România), Annelisa Alleva (Italia), David Constantine (Anglia), Richard Dalla Rossa (Franța), Jane Duran (Anglia), Jean-Michel Espitallier (Franța),  Jaroslaw Klejnocki (Polonia), Petar Matovic (Serbia), Aleksander Nawrocki (Polonia), Fiona Sampson (Anglia), Sandra Santana (Spania), Kinga Tóth (Ungaria), Aleksy Wróbel (Polonia). Muzica: Maria Răducanu (voce) &  Krister Jonsson (chitară), Suedia. Moderator: Cosmin Perța. Cu acest prilej, va fi lansată Antologia Festivalului Internațional de Poezie București, Editura Muzeului Literaturii Române.

POEZIA NOULUI VAL

Luminița Amarie s-a născut la 20 ianuarie 1987, la Dorohoi, Județul Botoșani, și a copilărit în comuna Ibănești.  Trăiește și lucrează la Londra. A petrecut o mare parte din ani la Paris.  Studii: Școala cu clasele 1-8 Ibănești, Botoșani,  Liceul Ștefan cel Mare și Sfânt Botoșani, Profilul Filologie. Studii de specializare în Secretariat Medical, Social, Turism, Marketing și Administrație imobiliară în Paris, Franța. A publicat două volume de poezie la Editura Eminescu. În curs de apariție un volum de poezie la editura Brumar. A fost publicată în Convorbiri Literare, Luceafărul, Conta, Hyperion, Sintagme Literare, Oglinda Literară, Litere, Arca, Urmuz.

Justin Dumitru – n. 15 martie 1995, Ploiești. Scrie poezie de la 14 ani, dar în ultimii
ani a luat totul în serios, dedicându-i timp și energie. A debutat în 2014 la editura
Tracus Arte cu volumul ,,black aphrodisiac”. Consideră că poezia e o formă de rezistență doar dacă te ajută efectiv să mesteci realitatea fără pretenții

Cătălina Matei s-a născut pe 28 iunie 1988, în București. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea București. A debutat cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse, Ed. Tracus Arte, 2014. A obținut Marele Premiu la Concursul „Nora Iuga”, secţiunea Poezie (2011) și premiul Concursului Național de Poezie „Constantin Virgil Bănescu”(2013). A colaborat cu revistele „România Liberă”, „Terra Magazin”, „Poesis Internațional” ș.a.

Raluca Leontina Neagu s-a născut în 1993, în Călărași. Este studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. A colaborat cu revistele Algoritm Literar, Armonii Culturale, Mantaua lui Gogol, New York Magazin Cultural. În prezent este co-organizator al serilor culturale Isis. A debutat cu volumul de poezie unde se termină lumina, Ed. Tracus Arte, 2015

Emilian Valeriu Pal s-a născut pe 18 noiembrie 1979 la Iași. A absolvit liceul catolic în Bacău și facultatea de drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între anii 2001 și 2013 profesează ca jurnalist la un cotidian local din județul Neamț, perioadă în care descoperă mediul literar online. A debutat cu volumul de poezie fortral, Ed. Tracus Arte, 2015.  Deși cochetează cu poezia încă de mic copil, scrisul reprezintă doar un mod secundar de socializare. Declicul se produce în 2004, cînd, în timp ce realiza un reportaj despre alcoolicii anonimi, face o vizită de documentare la Spitalul de Psihiatrie din Roman unde îl găsește internat pe tatăl său, despre care nu mai știa nimic de maibine de 10 ani. Are apariții sporadice în revistele online de literatură și este inclus cu cîteva texte într-o antologie de proză scurtă și o antologie de poezie. În 2014 cîștigă premiul național de poezie “Traian T. Coșovei”, acordat în cadrul Galei Tinerilor Poeți “Traian T. Coșovei”-proiect comun organizat de către Direcția 9, editura Ttracus Arte și Agenția de Carte.

Emilia Zăinel. n. 1990, Craiova. Domiciliu actual: București. Absolventă de jurnalism; actual – masterand anul II la Facultatea de Filosofie București. Recenzent la Bookuria.info. PR la Centrul de Terapie prin Râs Mandarin; voluntar la ONG Valentina (prevenirea abandonului școlar). Blogger la Emexperience.net Volum de poezie,,În afara timpului”, în pregătire, la editura Tracus Arte. Apariții în reviste: ,,Revista Familia”, ,,Moldova literară”,,,Algoritm Literar”,,Actualitatea Literară”, ,,Profil Cultural”, ,,Sibiu Universitar”, ,,Cenaclul de la Păltiniş” etc. Apariţii în antologii: Antologia Festivalului ,,Al. Macedonski” – 2012, Antologia Asociației Artgohtica – 2011 și 2012, Antologia ,,Club Astra” – 2009 etc. Altele: Participantă Strada de C’Arte în septembrie 2012, 2013. Câștigătoare a concursului pentru pasionații de lectură ,,Maratonul de lectură” (10676 pagini citite într-o lună), organizat de Revista de Povestiri, București, aprilie 2013.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE BUCUREȘTI – Seară de poezie și muzică

Afis FIPB 2015 OdeonMagda Carneci

Poetă, eseistă, prozatoare, Magda Cârneci a debutat cu valul „generației optzeci”, în interiorul căreia ea a fost nu doar poetă, ci și teoreticiană a postmodernismului. După Revoluția din decembrie 1989, Magda Cârneci s-a implicat activ pe scena politică și culturală românească și a ocupat diverse funcții de-a lungul celor peste două decenii trecute de atunci. În prezent, ea este președintă a PEN Club România și profesor asociat la Universitatea Națională de Arte din București. Este de asemenea președintă a Grupului pentru Dialog Social și membră a Parlamentului Cultural European (ECP). Dintre cărțile ei, unele au fost traduse în engleză (Chaosmos, USA, 2006), în olandeză (Chaosmos, Go-Bos Press, 2004), dar mai ales în franceză (Psaume, 1997; Trois saisons poétiques, 2008; Chaosmos, 2013). Teza ei de doctorat susținută la Paris și intitulată Artele plastice în România 1945-1989 a fost publicată în românește în două ediții (2000, 2013) și în franceză (Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989, Paris, 2007). În 2011, romanul ei FEM a fost nominalizat la patru premii literare naționale (o a doua ediție a apărut în aprilie 2014). Poemele ei au apărut în numeroase antologii și reviste literare internaționale. În 2013, Magda Cârneci a obținut premiul Opera Omnia al Secției de poezie a Uniunii Scriitorilor din România.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Caius Dobrescu

Poet, eseist şi romancier. Născut în 1966. A publicat mai multe cărţi de eseuri şi studii de critică literară şi culturală. A debutat în 1991 cu volumul colectiv Pauză de respiraţie (împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu şi Marius Oprea), iar apoi au urmat patru volume de poezie (Efebia, 1993; Spălîndu-mi ciorapii, 1993; Deadevă, 1998; Odă liberei întreprinderi, 2009), trei romane în proză (Balamuc sau Pionierii spaţiului, 1994; Teză de doctorat, 2007; Minoic, 2011), şi unul în versuri (Euromorphotikon, 2010). Este profesor la

Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

Teodor Dună

Poet, născut în 1981. A absolvit cursurile Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie (Editura Vinea, 2002); catafazii (Editura Vinea, 2005), de-a viul (Editura Cartea Românească, 2010) și Der lärm des fleisches (Edition Solitude, Germania, 2012) – antologie bilingvă. Selecţii din poemele sale sunt traduse

în franceză, engleză, bulgară, suedeză, spaniolă, ungară.

Nora Iuga

Poetă, romancieră şi traducătoare. Născută în București, pe 4 ianuarie 1931, într-o familie de artiști: tatăl – violonist, mama – balerină. Absolventă a Facultății de Filologie (secția germanistică) din București. A publicat 16 volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982), Autobuzul cu cocoșați (1998), Fetița cu o mie de riduri (2005), Câinele ud e o salcie (2013). I-au apărut 8 cărți de proză, printre care: Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara și tânărul (2000), Lebăda cu două intrari (2003), Hai să furăm pepeni (2009), Harald și luna verde (2014). În Germania, Elveția, Italia, Spania, Franța, Slovenia, Bulgaria a publicat 7 volume de proză și 7 de poezie. A tradus peste 30 de cărți din literatura germană. Între 1971 și 1979 a avut interdicție de publicare. Numeroase premii din partea USR pentru poezie, proză și traduceri, de asemenea Marele Premiul Friedrich-Gundolf, acordat de Akademie für Sprache und Dichtung (Academia pentru limbă și poezie), Darmstadt, Germania, 2008. Nenumărate burse și lecturi în Germania și America. A beneficiat de cea mai prestigioasă bursă oferită de statul german unui scriitor străin, DAAD. Anul acesta i s-a decernat premiul pentru roman din partea postului Radio România Cultural și Premiul „Opera Omnia – Gheorghe Crăciun” din partea revistei „Observator cultural“.

Doru Mareș

Poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. S-a născut la 24 noiembrie 1957, în Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română-Franceză, în1982. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunii Teatrale din România (UNITER). Activitate editorială originală:– Mimînd orgasmul social (poezie, Editura Cartea Românească, 1998), pentru care a fost distins cu numeroase premii: câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România – ianuarie 1999, Botoşani; – Viele… File (volum colectiv bilingv, română-germană, Editura Arcuş, 2001); – Porcul de Postul Mare (volum colectiv bilingv, română-maghiară, volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János); – Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro (volum colectiv trilingv, română-engleză-franceză, Forumul European al Revistelor Literare,Mediţia a doua, Balcic, 2008 ; – Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998–2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010.

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă(memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

INVITAŢI  DIN  STRĂINĂTATE

Annelisa Alleva

Poetă, eseistă şi traducătoare. S-a născut la Roma, unde trăiește și în prezent. A publicat volumele de poezie: Mesi (Galleria Centofiorini, Civitanova, 1996), Chi varca questa porta (Il Bulino, Roma, 1998), Lettera in forma di sonetto (Il Labirinto, Roma 1998), Astri e sassi (Atelier Arte, Matera, 1999), Aria di cerimonia (Galleria Centofiorini, Civitanova, 2000), L’oro ereditato

(Il Labirinto, Roma 2002), Istinto e spettri (Jaca Book, Milano, 2003) şi La casa rotta (Jaca Book, Milano 2010). Poeziile sale sunt traduse în mai multe limbi şi au fost incluse în antologii. În 2013, a publicat o colecţie de eseuri şi amintiri, Lo spettacolo della memoria (Spectacolul memoriei). A tradus din clasicii ruşi şi a editat o antologie de poeţi ruşi contemporani. Este

câştigătoarea premiilor Donna Arte, Lerici Pea şi Sandro Penna. În 2010 i s- a decernat Premiul Russia-Italia, pentru cea mai bună traducere a unei opera de Tolstoi.

David Constantine

Poet, editor și traducător britanic. Născut în 1944. Profesor la Universitatea din Durham (1969-1981) și la Universitatea din Oxford (1981-2000). A tradus în limba engleză poezie germană și franceză (Hölderlin, Brecht, Goethe, Kleist, Enzensberger, Michaux, Jaccottet) și a fost, vreme de zece ani (2002- 2012), împreună cu Helen Constantine, redactorul-șef al uneia dintre cele mai

prestigioase și mai longevive reviste de poezie din lume, „Modern Poetry in Translation”, fondată cu cincizeci de ani în urmă de către Ted Hughes și Daniel Weissbort. A debutat cu volumul de poezie Watching for the Dolphins (1983), urmat de Madder (1987), Caspar Hauser (1994), The Pelt of Wasps (1998), Something for the Ghosts (2002), Collected Poems (2004), Nine Fathom Deep (2009) și recenta Elder (2014). Pe lângă acestea, a mai publicat volume

de proză scurtă, un roman și o biografie.

Richard Dalla Rosa

Romancier, poet, eseist, scenarist, critic de film și profesor de limbi clasice la Colegiul Mabillon, Sedan, Franța. Născut în 1974. A publicat 9 volume de proză, poezie și eseu recompensate cu premii naționale. Dintre cele mai recente titluri amintim Caschamouche (roman, Editura Desmaret), La fascination des doubles (eseu, Editura Pierron) și Eloge des forêts depuis la vitre d’un wagon (poeme, Editura Pierron).

Jane Duran

Scriitoare născută în 1944, în Cuba. Mama sa, de origine americană, și tatăl său, spaniol, s-au cunoscut după ce acesta emigrase pentru a scăpa de regimul fascist al lui Franco. A crescut în Statele Unite ale Americii și Chile. În prezent, locuiește în Londra, împreună cu soţul ei algerian şi fiul lor. Scrierile sale reflectă interesul pentru temele memoriei și exilului. Fascinația pentru rădăcinile ei amestecate este evidentă în imaginarul din Breathe Now, Breathe (Respiră acum, respiră) pentru care a primit Forward Prize pentru Debut. Copilăria și tinerețea petrecute în Statele Unite sunt, de asemenea, surse puternice în imaginarul pe care-l propune, poezia sa

abundând de peisaje rurale, sălbatice, dar și urbane. Al treilea volum de versuri, Coastal (De coastă), a primit o nominalizare pentru Poetry Book Society. În 2005 a primit Cholmondeley Award.

Jean-Michel Espitallier

Scriitor și performer francez, născut în 1957. Cofondator al revistei „Java” (1989). A publicat douăzeci de cărți, de la debutul cu Ponts de frappe (1995) până la recenta Salle des machines (2015), a colaborat cu numeroși artiști, în special cu muzicieni contemporani, creația sa include instalații și lucrări sonore, iar textele sale au fost montate pentru scenă, fiind considerat un

autor „reprezentativ pentru o generație care, apropiată prin aceasta de arta contemporană, optează pentru practici poetice variate, construite, acumulative și amuzante” (Jérôme Mauche).

Jarosław Klejnocki

Poet, eseist, prozator și critic literar. S-a născut la 7 octombrie 1963, la Varşovia. A absolvit Universitatea din Varșovia, unde, în 2001, a susținut o teză de doctorat despre poezia lui Adam Zagajewski. În prezent, predă literatură contemporană la Facultatea de Filologie, fiind, totdodată, director al Muzeului Literaturii Poloneze. Este cunoscut ca poet, eseist, romancier şi critic literar. A fost bursier al guvernului american: Research Support Scheme pentru cercetători din Europa Centrală şi de Est. Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN-clubului polonez. A publicat plachetele de poezie: Adaptare, Oraş dechis, Fărâmituri, În drum spre Delft: cincisprezece portrete, Epigrame, Mr. Hyde, Victoria. Ultimele versuri, Elegii la moartea amănutelor. Versuri alese. În 2011, a fost distins de Ziua Poeziei cu Premiul Internaţional UNESCO.

Petar Matović

Poet şi eseist sârb. Născut în 1978. A terminat studii de literatură sârbă la Belgrad. Scrie poezie și eseuri. A publicat trei cărți de poezie: Kamerni komadi, Koferi Džima Džarmuša (Walizki Jima Jarmusha, Maximum, Kraków, 2011; Les maletes de Jim Jarmusch, La Cantarida, Palma de Mallorca, 2013) și Odakle dolaze dabrovi. Publică în revistele literare: „Mostovi“, „Letopis Matice srpske“, „Koraci“, „Polja“, „Književni magazin“, „Beogradski književni časopis“, „Sarajevske sveske“ (Bosnia și Herțegovina), „Quorum“, „Zarez“ (Croația), „Fragile i Portret“ (Polonia), „The Cafe Review“ (USA). Creațiile sale au fost incluse în mai multe antologii, iar poeziile îi sunt traduse în poloneză, catalonă, germană, franceză, engleză și slovenă. A primit premiul Treći Trg pentru poezie. Volumul De unde vin castorii a fost scris la Cracovia, în timpul unui program bursier al Ministerului Culturii Poloniei Gaude Polonia 2013.

Aleksander Nawrocki

Poet polonez, romancier și eseist, critic, editor, și traducător. S-a născut în 1940 într-o localitate din nordul Mazowiei. A studiat la Facultatea de Filologie a Universităţii din Varşovia, susţinându-şi masteratul cu o lucrare despre Czesław Miłosz, care peste ani va deveni laureat al Premiului Nobel, autor interzis la momentul respectiv în Polonia. Şi-a aprofundat studiile în

domeniul etnografiei, filosofiei, sociologiei şi al literaturii maghiare şi române, bucurându- se de stagii de documentare la Budapesta şi Bucureşti. A tradus din mai multe limbi, inclusiv din lirica română, respectiv din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu etc., unele dintre poemele acestora grupându- le în modestul florilegiu Al treilea ochi. A debutat în paginile revistei „Kultura“ cu poezii, iar la Editura PAX a publicat, printre altele, florilegiile intitulate: Fructe ruginite, Prezenţa, Ciulini, Furcile zâmbetului, Zăpadă timpurie, Pentru îndrăgostiţi etc. S-a impus ca redactor şi editor, publicând monumentala Antologie de poezie poloneză – Antologia mileniului (275 de poeţi). Este redactor şef al

revistei „Poezia azi“, care apare începând din 1998.

Fiona Sampson

Poetă, traducătoare şi editoare. A publicat 24 de volume de poezie, critic literară și filosofie a limbajului. A fost nominalizată de două ori pe lista scurtă a Premiilor T. S. Eliot și Forward. A fost distinsă cu Cholmondeley Award,The Newdigate Prize, The Zlaten Prsten (Macedonia), a obținut diferite premii din partea Arts Council of England, Arts Council of Wales și a Royal

Society of Literature. Din 2010 este membru în consiliul director al Royal Society of Literature. A fost editor al Poetry Review (2005-2007) și a fondat revista Poem, al cărei editor este și în prezent. În 2010 a publicat cea de-a cincea antologie de autor, Rough Music. Cel mai recent volum de poezie este Coleshill (Chatto, 2013).

Sandra Santana

Poetă și profesor de filosofie la Universitatea din Zaragoza. Născută la Madrid, în 1978. Și-a susţinut doctoratul în filosofie la Universitatea Complutense din Madrid și a urmat studii post-doctorale la Universitatea din Viena și la Universitatea Humboldt din Berlin. Între 2002 și 2004 a

beneficiat de o bursă de creație (Residencia de estudiantes) oferită de Primăria din Madrid, iar în 2014 de o bursă Artist-in residence, la Viena, oferită de guvernul Austriei în colaborare cu KulturKontakt. A scris cărțile de poezie Marcha por el desierto (finalistă la premiul Emilio Prados în 2001), Es el verbo tan frágil (Editura Pre-Textos, 2008) și Y ¡pum! un tiro al pajarito (editura Arrebato, 2014) și eseul El laberinto de la palabra. Karl Kraus en la Viena de fin de siglo (Editura Acantilado, 2011; Premiul Ciudad de Barcelona). A tradus din Ernest Jandl, Karl Kraus și din Peter Handke, traducere pentru care a primit premiul Ministerului Educației, Artei și Culturii din Austria. Colaborează cu diverse instituții culturale, căutând și difuzând noi forme de

expresie poetică în legătură cu alte discipline. Face parte din El águila ediciones, o grupare care promovează poezia experimentală.

Kinga Toth

Scriitoare, organizator de programe culturale şi redactor la revista Palócföld. Născută în 1983, a absolvit mai multe facultăți, cu specializarea filologie (limba și literatura germană), artă și comunicare. Are preocupări multiple, îmbinând cariera didactică cu pasiunea pentru literatură și muzică. Este compozitoarea și solista formației de muzică pop Tóth Kína Hegyfalu . Face parte din conducerea Asociației József Attila a Scriitorilor Tineri. A debutat editorial în anul 2013 și, până în prezent, a publicat trei volume de poezie. A fost recompensată cu numeroase premii literare. Figurează în numeroase antologii de poezie din Ungaria și de peste hotare, fiind tradusă

în limbile engleză și germană. În ultimul an s-a preocupat de organizarea de expoziții de poezie vizuală. A beneficiat de burse de creație prestigioase dintre care se distinge Bursa Moricz Zsigmond pe anul 2014.

Aleksy Wrobel

Poet londonez de origină poloneză, compozitor, animator cultural, traducător. Membru al Uniunii Scriitorilor Polonezi din Diaspora. Lider al Grupului artistic KaMPe, înființat de el, pentru promovarea creaţiei tinerilor poeţi, muzicieni, pictori şi fotografi polonezi. Autorul plachetei Grăuntele timpului.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Cautare

Organizator

Co-Organizatori

Filiala Bucureşti Poezie - USR

Parteneri

Coproducător

Parteneri media