Festivalul Internațional de Poezie București

Târgul Național al Cărții de Poezie

 13 - 17 mai, 2015. Video 2015

Maratonul de Poezie și Jazz: 5 ore de lecturi și muzică

Afis Maratonul de Poezie si Jazz 2015Sâmbătă, 16 mai 2015, de la ora 20.00, în foaierul Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” din Bucureşti (Bd. Octavian Goga, nr. 1), va avea loc ediţia a VII-a a Maratonul de Poezie şi Jazz, în cadrul programului Noaptea Europeană a Muzeelor. Invitaţi: Adrian Alui Gheorghe, Ruxandra Cesereanu, Rita Chirian, Dan Coman, Ioana Crăciunescu, Laura Dan, Nichita Danilov, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Ioan Matiuț, Ion Mureşan, Cosmin Perţa, Ioan Es Pop, Simona Popescu, Bogdan O. Popescu, Andra Rotaru, Bogdan Alexandru Stănescu, Moni Stănilă, Octavian Soviany, Eugen Suciu, Robert Șerban, Radu Vancu, Alexandru Vakulovski, Mihai Vakulovski, Miruna Vlada, Florina Zaharia (România), AnnelisaAlleva (Italia), David Constantine (Anglia), Richard DallaRossa (Franța), Jane Duran (Anglia), Jean-Michel Espitallier (Franța), Petar Matovic (Serbia), Aleksander Nawrocki (Polonia), FionaSampson (Anglia), Sandra Santana (Spania), Kinga Tóth (Ungaria), AleksyWróbel (Polonia). Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian), Michael Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe). Invitaţi speciali: maestrul George Mihăiță și muzicianul Ion Bogdan Ștefănescu. Moderatori: Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru.

Evenimentele din cadrul Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti / TNCP / Maratonul de Poezie şi Jazz se vor constitui într-un spaţiu interactiv de lecturi publice şi de promovare a cărţii de poezie, a bluesului şi jazzului. Co-organizatorii programului sunt: Filiala Bucureşti Poezie – Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Asociaţia Euro CulturArt, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Parteneri: Muzeul Municipiului Bucureşti, Teatrul Odeon, Teatrul Excelsior, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, APLER, Opera Scrisă.Ro, Librăria Open Art, Institutul Maghiar din București, Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania, Green Hoursjazz-cafe. Coproducător: Radio România Cultural. Desfăşurătorul pe minute al evenimentului este următorul.

DESFĂŞURĂTOR

Ora 20.00-20.10 – Deschidere, moment muzical Ion Bogdan Ştefănescu (flaut)

Ora 20.10-20.15 – lectură Nora Iuga

Ora 20.15 -20.20 – lectură Fiona Simpson

Ora 20.20-20.25 – lectură Ion Mureşan

Ora 20.25-20.30 – lectură Ioana Crăciunescu

Ora 20.30 – 20.35 – lectură Florin Iaru

Ora 20.35 – 20.40 – lectură DMC din poemele Ruxandrei Cesereanu

Ora 20.40 -20.45 – lectură DMC din poemele lui David Constantine

Ora 20.45-20.50 – lectură Simona Popescu

Ora 20.50 – 21.10 – Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian), Michael

Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe)

Ora 21.10-21.15 – lectură Eugen Suciu

Ora 21.15-21.20 – lectură Annelisa Alleva

Ora 21.20-21.25 – lectură Nichita Danilov

Ora 21.25-21.30 – lectură Jane Duran

Ora 21.30-21.35 – lectură Ioan Es Pop

Ora 21.35-21.40 – lectură Sandra Santana

Ora 21.40-21.45 – lectură Robert Şerban

Ora 21.45-21.50 – lectură Florina Zaharia

Ora 21.50 – 22.00 – Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian), Michael

Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe)

Ora 22.00-22.10 – MAESTRUL GEORGE MIHĂIŢĂ

Ora 22.10-22.15 – lectură Aleksander Nawrocki

Ora 22.15-22.20 – lectură Andra Rotaru

Ora 22.20-22.25 – lectură Octavian Soviany

Ora 22.25-22.30 – lectură Rita Chirian

Ora 22.30 -22.35 – lectură Bogdan Ghiu

Ora 22.35 -22.40 – lectură Kinga Tóth

Ora 22.40 – 22.45 – lectură Adrian Alui Gheorghe

Ora 22.45- 22.50 – lectură Laura Dan

Ora 22.50-22.55 – lectură Bogdan O. Popescu

Ora 22.55-23.05 – Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian), Michael

Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe)

Ora 23.05-23.10 – lectură Radu Vancu

Ora 23.10-23.15 – lectură Miruna Vlada

Ora 23.15-23.20 – lectură Dan Coman

Ora 23.20-23.25 – lectură Richard DallaRossa

Ora 23.25-23.30 – lectură Bogdan-Alexandru Stănescu

Ora 23.30-23.35 – lectură Moni Stănilă

Ora 23.35-23.40 – lectură Claudiu Komartin

Ora 23.40-23.45 – lectură Petar Matovic

Ora 23.45-23.50 – lectură Ioan Matiuţ

Ora 23.50-23.55 – lectură AleksyWróbel

Ora 23.55-00.00 – lectură Alexandru Vakulovski

Ora 00.00-00.10 – Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian), Michael

Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe)

Ora 00.10-00.15 – lectură Jean-Michel Espitallier

Ora 00.15-00.20 – lectură Mihai Vakulovski

Ora 00.20-00.25 – lectură Cosmin Perţa

Ora 00.25-00.30 – lectură Dan Mircea Cipariu

Ora 00.30-00.45 – FINAL Muzica: Ana-Cristina Leonte (voce), Albert Tajti (pian),

Michael Acker (contrabas), Tavi Scurtu (tobe)

Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în localitatea Grumăzești, judeţul Neamț. Doctor în Filologie, din anul 2004, cu teza “Tinerețe fără bătrînețe și sentimentul tragic al timpului”. Fondator şi director al revistei de cultură „Antiteze” în perioada 1996 – 2007. Director şi fondator al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta”, din anul 2010. Autor a mai multor volume de versuri, între care: „Ceremonii insidioase” (1985), „Poeme în alb – negru” (1987), „Intimitatea absenței” (1992), „Cîntece de îngropat pe cei vii” (1993), „Fratele meu, străinul” (1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (1997), „Complicitate” (1998), „Îngerul căzut” (2001), “Gloria milei” (2003), „O dramă la vînătoare. Antologie de poezie”, (2008), „Paznicul ploii” (2010), „Cucuta” (2011). Traduceriîn limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.  A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie “Îngerul căzut”, de şapte ori a primit premiul Filialei Iaşi a USR, Premiul Festivalului de literatură româno-canadian « Ronald Gasparic » (2008),  Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani, Brăila, 2010 etc. În prezent este directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ. Trăieşte la Piatra Neamţ.

Ruxandra Cesereanu, născută în 1963 la Cluj, în România, este poetă, prozatoare, eseistă; dar și profesoară de Literatură Comparată la Facultatea de Litere de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj; este, de asemenea, membră a Centrului de Cercetare a Imaginarului (Phantasma), director al atelierelor de scriere creatoare pe poezie, proză și scenariu de film. Are publicate 8 cărți de poezie dintre care: Oceanul Schizoidian (2 ediții, Brumar, Timișoara, 1998; Vinea, 2006), Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (Dacia, Cluj, 2002), Kore-Persephona (Vinea, București, 2004), Coma (Vinea, București, 2008),California (pe Someș)(Charmides, Bistrița, 2014). Are 4 cărți de poezie traduse și publicate în Statele Unite ale Americii (în 1997, 2004, 2008, 2009) și 2 cărți de poezie traduse și publicate în Italia (în 2011, 2015). A scris și publicat cărți experimentale de poezie, la 2 mâini, alături de Andrei Codrescu și Marius Conkan (Submarinul iertat și Ținutul Celălalt). Ruxandra Cesereanu este și autoarea a 7 cărți de proză (romane și culegeri de povestiri) dintre care Tricephalos (Cluj, Dacia, 2002), Nebulon(Polirom, Iași, 2005),  Angelus (Humanitas, București, 2010; romanul va fi publicat în 2015 și în Statele Unite ale Americii) și Un singur cer deasupra (Polirom, Iași, 2 ediții, 2013, 2015).

Rita Chirian s-a născut în 1982, a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie „Sevraj”, care a obținut Premiul Național Mihai Eminescu pentru debut. În 2010, publică „poker face”, urmat de „Asperger” (2012). Poezia ei a fost tradusă în engleză, franceză, germană, suedeză etc. și este prezentă în mai multe antologii de literatură din țară și din străinătate.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Dan Coman s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil, Editura Cartea Românească, 2010, şi Parohia, Editura Cartea Românească, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Laura Dan s-a născut la 7 august 1978. A absolvit Facultatea de Psihologie din București și un masterat în Psihoterapie Ericksoniană, la Annecy. A publicat pentru prima oară în Ziarul de Duminică, remarcată fiind de poetul Ioan Es. Pop. Au urmat o serie de lecturi publice și poeme publicate în România Literară, Revista Luceafărul, Poesis Internațional, revista Hyperion.
A debutat editorial în 2012 cu volumul de poezie “Începe să doară puțin”, Editura Tracus Arte.

Nichita Danilov s-a născut la 7 aprilie 1952 , într-o familie de etnie ruso-lipoveană. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iaşi. A lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor (“Convorbiri literare”), redactor șef (“Kitej-Grad”), șef departament cultură (“Monitorul de Iași”), director (Teatrul de copii și tineret “Luceafărul” din Iași), secretar literar, director (Casa de Cultură “Mihai Ursachi” a municipiului Iași). Debutul său literar a avut loc în 1979 în paginile revistei “Dialog”. Este prezent în texte literare în aproape toate antologiile din țară și străinătate, poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. sub semnătura unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leons Briedis, Lidia Nasinova, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European. A desfășurat o intensă activitate publicistică în cotidianul “Monitorul” (pagina culturală) și “Obiectiv” din Iași. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioada 1998-2000 a funcționat ca atașat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind ambasador ad-interim al acestei misiuni diplomatice. A fost membru al „Cenaclului de Luni”, condus de Nicolae Manolescu. În prezent, este directorul adjunct al ICR – Chişinău.

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, arta, urbanologie) si traducător (French Theory şi literatură franceză). A tradus peste 50 de lucrări din filosofia franceză contemporană (Bataille, Foucault, Deleuze, Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) şi din literatura franceză (Sade, Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate: Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009), Eu(l) Artistul. Viaţa după supravieţuire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei (Cartea Românească, 2008), Dadasein (Editura Tracus Arte, 2011) şi Contracriza (Editura Cartea Românească, 2011). Este coautor al proiectului Performing History, care a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia (iunie-noiembrie 2011), şi curator al expoziţiei internaţionale de arhitectură Fluenţe (Timişoara, octombrie 2011). Este redactor la revista Idea artă+societate, colaborator permanent al revistei Arhitext design şi titular de rubrică la LiterNet („Evul Media”), Luceafărul de dimineaţă („Politica lui Bartleby”) şi Radio Romania Cultural („Unde ne oprim în Bucureşti”).

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Nora Iuga

Poetă, romancieră şi traducătoare. Născută în București, pe 4 ianuarie 1931, într-o familie de artiști: tatăl – violonist, mama – balerină. Absolventă a Facultății de Filologie (secția germanistică) din București. A publicat 16 volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere

(1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982), Autobuzul cu cocoșați (1998), Fetița cu o mie de riduri (2005), Câinele ud e o salcie (2013). I-au apărut 8 cărți de proză, printre care: Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Sexagenara și tânărul (2000), Lebăda cu două intrari (2003), Hai să furăm pepeni (2009), Harald și luna verde (2014). În Germania, Elveția, Italia, Spania, Franța, Slovenia, Bulgaria a publicat 7 volume de proză și 7 de poezie. A tradus peste 30 de cărți din literatura germană. Între 1971 și 1979 a avut interdicție de publicare. Numeroase premii din partea USR pentru poezie, proză și traduceri, de asemenea Marele Premiul Friedrich-Gundolf, acordat de Akademie für Sprache und Dichtung (Academia pentru limbă și poezie), Darmstadt,

Germania, 2008. Nenumărate burse și lecturi în Germania și America. A beneficiat de cea mai prestigioasă bursă oferită de statul german unui scriitor străin, DAAD. Anul acesta i s-a decernat premiul pentru roman din partea postului Radio România Cultural și Premiul „Opera Omnia – Gheorghe Crăciun” din partea revistei „Observator cultural“.

Claudiu Komartin (n. 1983) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai premiaţi tineri poeţi români din ultimul deceniu. A tradus din limba franceză cărţi din autorii Philippe Claudel, Jean-Marie Gustave Le Clézio şi Tahar Ben Jelloun, iar selecții din poemele sale au fost publicate în germană, franceză, engleză, spaniolă, suedeză, slovenă, maghiară, sîrbă, bulgară, polonă, precum şi în alte limbi. Din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher. Ultima carte publicată: cobalt”, Casa de Editură Max Blecher, 2013.

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramures. Cărţi publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994 (Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova), Porcec, Editura Cartea Românească, 1996, Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999 (Premiul Academiei Române; Premiul USR; Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti), Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000, Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003 (Premiul USR; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), Confort 2 îmbunătăţit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004, Lumile livide/The Livid Worlds, Editura Institutului Cultural Român, 2004 (traducere de Nathaniel Smith, K. Shaver şi Ion Creţu), No Exit, antologie, Editura Corint, 2007. Traduceri: Ieud utan utgang, Editura Tranan, Stockholm, 2009 (traducere în suedeză de Dan Shafran), Sans issue, Editura L’Oreille du Loup, Paris (traducere în franceza de Linda Maria Baros), No Way Out of Hadesburg, Editura Universitatii Plymouth, Marea Britanie (traducere în engleză de Lidia Vianu si Adam Sorkin), El Ieud sin salida, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán), No Exit, Editura Baile del Sol, Tenerife, Spania (traducere de Dan Munteanu Colán). Radiodifuziunea Suedeza l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Volumul “Unelte de dormit”, Editura Cartea Românească, a obţinut multe premii, printre care “Cartea de poezie a anului 2011.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Simona Popescu (n. 1965) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti unde în prezent este şi lector universitar. A obţinut două premii naţionale pentru volumul de poezie de debut: „Xilofonul şi alte poeme”(1990). Este prezentă cu poezie în numeroase antologii din străinătate. Romanul Exuvii (1997), foarte bine primit de critică şi de public, a devenit un „clasic” al literaturii postmoderne române, primind Premiul pentru roman al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi fiind tradus pînă acum în limbile poloneză, maghiară, dranceză şi germană. Simona Popescu s-a dedicat şi eseisticii scriind două volume despre poezia ultimului mare poet suprarealist român, Gellu Naum. Cea mai recentă carte publicată: „Exuvii”, roman, ediţia a V-a, Editura Polirom, 2011.

Andra Rotaru (n. 1980) este autoarea volumelor  “Într-un pat sub cearşaful alb”, Editura Vinea, 2005; “En una cama bajo la sabana blanca”, Bassarai Ediciones, Spania, 2008, “Ţinuturile sudului”, Editura Paralela 45, 2010, “Lemur”, Editura Cartea Românească, 2012. A beneficiat de rezidențe în Europa și America, dintre acestea cea mai recentă fiind International Writing Program, Universitatea Iowa, 2014.

Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 la Braşov. Licenţiat al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia de română-spaniolă. Doctor în filologie, specializarea literatură română. A publicat poezie, proză, critică literară, teatru. Laureat a numeroase premii literare. La Editura Cartea Românească a publicat volumele de poezie: Provincia pedagogică (1996) şi Dilecta (2006), iar în anul 2011, romanul Viaţa lui Kostas Venetis, urmat în 2012 de Arhivele de la Monte Negro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995. Este câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” pentru volumul „Călcâiul lui Magellan”, Editura Cartea Românească.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) scrie cronică literară săptămînal, de vreo 15 ani. A debutat în Ziarul de Duminică, a colaborat constant cu revistele LuceafărulAdevărul literar şi artisticSuplimentul de cultură şiZiua literară. În prezent este cronicar literar al revistei Observator cultural şi coordonator al colecţiei de literatură universală Biblioteca Polirom. A publicat un volum de corespondenţă cu Vasile Ernu (Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Polirom, 2010), un volum de versuri (Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul, Cartea Românească, 2012) şi unul de eseuri critice (Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, ART, 2013).

A tradus un volum de corespondenţă James Joyce (Dragă Nora, ART, 2013), un roman de Alberto Manguel (Toţi oamenii sunt mincinoşi, Baroque Books & Arts, 2012) şi un volum semnat de Howard Mittelmark şi Sandra Newman (Cum să NU scrii un roman, Baroque Books & Arts, 2014). Este doctor în literatură din 2012, cu o teză despre Emil Botta. Este cofondator al Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti. Trăieşte în capitală, alături de soţie, cei doi copii, Marc & Sara-Iudit, şi două pisici. Nu doarme destul.

Moni Stănilă s-a născut în Tomeşti, judeţul Timiş, 1978. A studiat teologie ortodoxă la Timişoara şi Sibiu. Din 2010 trăieşte la Chişinău unde lucrează în presă ca editorialist la cel mai citit ziar de limbă română, Timpul de dimineaţă, şi conduce cenaclul literar Republica al Bibliotecii Naţionale. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe, 2007); volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninnpress-Charmides, 2009); Sagarmatha (Tracus-Arte, 2012) şi romanul Al 4-lea (Tracus-Arte, 2013). Ambele volume de poezie au primit la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău premiul Ministerului Culturii din Republica Moldova (2011, 2013). Un alt volum de poezie, Colonia fabricii, e în curs de apariție la Cartea Românească. Prezentă în antologii din România, Republica Moldova și din străinătate.

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, pare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte pentru care primeşte Premiul Cartea de poezie a anului 2013, premiu acordat de Uniunea Scriitorilor din România.

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă(memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Alexandru Vakulovski s-a născut la 9 aprilie 1978 în Antonești/Suvorov în URSS, astăzi Ștefan Vodă în Republica Moldova. Ca poet și prozator român de origine basarabeană, este considerat unul dintre cei mai promițători și mai „controversați” scriitori ai generației tinere. S-a remarcat prin scriitura dură, cu limbaj licențios  prin faptul că interdicția de ședere în România pe care a primit-o în 2009 a stârnit solidaritatea unui număr impresionant de personalități culturale care i-au susținut cauza, determinând autoritățile să urgenteze procedurile de acordare a cetățeniei române. Controverse a stârnit și informația că Mircea Cărtărescu s-ar fi opus ca scriitorului Alexandru Vakulovski să-i fie acordată o bursă de studii în Germania. Este redactorul uneia dintre primele publicații culturale on-line de limbă română, revista Tiuk! (k-avem kef), pe care-a fondat-o împreună cu fratele său Mihail Vakulovski, graficianul Dan Perjovschi și Viorel Ciama. A pus bazele cenaKLU-lui KLU și este un important traducător din limba rusă. A activat în presa scrisă și televiziune, iar în 2010 a fost scenaristul emisiunilor Cool Publika la postul de televiziune Publica din Republica Moldova și “Salutare națiune, cu Andrei Gheorghe”, la postul de televiziune Prime din Republica Moldova

Mihail Vakulovski este scriitor şi traducător, fondatorul şi realizatorul revistei web Tiuk! (www.tiuk.reea.net) şi al CenaKLUbului Tiuk! A publicat cărţi de poezie („Riduri” – cea mai recentă), proză („Biblidioteca”, „Tovarăşi de cameră”), teatru („nEUROCHIRURGIE”), critică literară („Portret de grup cu generaţia „80” (Poezia)”), interviuri (majoritatea volumelor fiind premiate în R. Moldova sau România). A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova, în 2002 susţine doctoratul la Universitatea Bucureşti despre poezia „80”-istă (cond. şt. – Nicolae Manolescu). A făcut parte din echipa naţională a României la Cupa Naţiunilor de la Baku (2007) a jocului intelectual „Ce? Unde? Cînd?”. Blog: http://vakulovski.livejournal.com/. Membru ASPRO şi al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Radu Vancu s-a născut în 1978, în Sibiu. A publicat cinci cărţi de poezie (“Epistole pentru Camelia”, Imago, 2002; “Biographia litteraria”, Vinea, 2006, “Monstrul fericit”, Cartier, 2009, “Sebastian în vis”, Tracus Arte, 2010, “Amintiri pentru tatăl meu”, Vinea, 2010), plus un eseu despre poezia lui Mircea Ivănescu (“Mircea Ivănescu. Poezia discreţiei absolute”, Vinea, 2007).

Miruna Vlada este poetă şi facilitator cultural. S-a născut la 17.08.1986 în Bucureşti. După ce a frecventat ca elevă  cenaclurile de poezie ale generaţiei 2000 şi s-a format la cenaclul Euridice al Uniunii Scriitorilor din România, coordonat de scriitorul Marin Mincu, a debutat la 18 ani cu volumul Poemextrauterine, la editura Paralela 45, cu o prezentare a poetei Angela Marinescu si o prefaţă de Octavian Soviany. Debutul a fost nominalizat la câteva  premii de literatură din ţară si a ridicat numeroase controverse printre criticii literari privind poezia „feminină” şi limbajul frust, ce descrie o paletă largă de experienţe intime şi traumatizante. În 2004 a publicat în revista Paradigma „Manifestul extrauterin”.  În 2007 publică la Editura Cartea Românească-Polirom cel de-al doilea volum de poezie,Pauza dintre vene, ce conţine şi un CD cu poeme în lectura autoarei. Este inclusă în antologiile cu cei mai importanţi tineri poeţi din România. În paralel cu activitatea de poetă, Miruna Vlada a derulat şi numeroase activităţi de organizare de evenimente culturale – a moderat lecturi de poezie, lansări de carte în spaţii neconvenţionale, dezbateri despre poezie, experimente inter-art. A fost implicată în organizarea primelor două ediţii ale Târgului Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP) la Muzeul Naţional al Literaturii din România (din 2010) şi într-o serie inedită de evenimente cu degustare de vinuri, muzică jazz şi lecturi publice de poezie. Selecţii din poemele ei au fost traduse în limbile engleză, franceză, spaniolă, sârbă, germană şi poloneză. A participat la lecturi publice internaţionale în Austria, Marea Britanie, Belgia, Germania. Din 2012 este moderatorare a emisiunii culturale Romanian letters pe radio Activefem.ro 92,7 FM si membră în Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC) http://www.aiccromania.org. In 2014 a publicat volumul de poezie Bosnia.Partaj la editura Cartea Romaneasca pentru care a fost nominalizată ca Tânăr Poet al Anului la Gala Tinerilor Scriitori pe 2014 şi care a primit Premiul cartea de poezie a anului 2014 la Gala Premiilor Radio Romania Cultural. În prezent are în pregătire un roman.

Florina Zaharia este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect:împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.

INVITAŢI  DIN  STRĂINĂTATE

Annelisa Alleva

Poetă, eseistă şi traducătoare. S-a născut la Roma, unde trăiește și în prezent. A publicat volumele de poezie: Mesi (Galleria Centofiorini, Civitanova, 1996), Chi varca questa porta (Il Bulino, Roma, 1998), Lettera in forma di sonetto (Il Labirinto, Roma 1998), Astri e sassi (Atelier Arte, Matera, 1999), Aria di cerimonia (Galleria Centofiorini, Civitanova, 2000), L’oro ereditato

(Il Labirinto, Roma 2002), Istinto e spettri (Jaca Book, Milano, 2003) şi La casa rotta (Jaca Book, Milano 2010). Poeziile sale sunt traduse în mai multe limbi şi au fost incluse în antologii. În 2013, a publicat o colecţie de eseuri şi amintiri, Lo spettacolo della memoria (Spectacolul memoriei). A tradus din clasicii ruşi şi a editat o antologie de poeţi ruşi contemporani. Este

câştigătoarea premiilor Donna Arte, Lerici Pea şi Sandro Penna. În 2010 i s- a decernat Premiul Russia-Italia, pentru cea mai bună traducere a unei opera de Tolstoi.

David Constantine

Poet, editor și traducător britanic. Născut în 1944. Profesor la Universitatea din Durham (1969-1981) și la Universitatea din Oxford (1981-2000). A tradus în limba engleză poezie germană și franceză (Hölderlin, Brecht, Goethe, Kleist, Enzensberger, Michaux, Jaccottet) și a fost, vreme de zece ani (2002- 2012), împreună cu Helen Constantine, redactorul-șef al uneia dintre cele mai

prestigioase și mai longevive reviste de poezie din lume, „Modern Poetry in Translation”, fondată cu cincizeci de ani în urmă de către Ted Hughes și Daniel Weissbort. A debutat cu volumul de poezie Watching for the Dolphins (1983), urmat de Madder (1987), Caspar Hauser (1994), The Pelt of Wasps (1998), Something for the Ghosts (2002), Collected Poems (2004), Nine Fathom Deep (2009) și recenta Elder (2014). Pe lângă acestea, a mai publicat volume

de proză scurtă, un roman și o biografie.

Richard Dalla Rosa

Romancier, poet, eseist, scenarist, critic de film și profesor de limbi clasice la Colegiul Mabillon, Sedan, Franța. Născut în 1974. A publicat 9 volume de proză, poezie și eseu recompensate cu premii naționale. Dintre cele mai recente titluri amintim Caschamouche (roman, Editura Desmaret), La fascination des doubles (eseu, Editura Pierron) și Eloge des forêts depuis la vitre

d’un wagon (poeme, Editura Pierron).

Jane Duran

Scriitoare născută în 1944, în Cuba. Mama sa, de origine americană, și tatăl său, spaniol, s-au cunoscut după ce acesta emigrase pentru a scăpa de regimul fascist al lui Franco. A crescut în Statele Unite ale Americii și Chile. În prezent, locuiește în Londra, împreună cu soţul ei algerian şi fiul lor. Scrierile sale reflectă interesul pentru temele memoriei și exilului. Fascinația pentru rădăcinile ei amestecate este evidentă în imaginarul din Breathe Now, Breathe (Respiră acum, respiră) pentru care a primit Forward Prize pentru Debut. Copilăria și tinerețea petrecute în Statele Unite sunt, de asemenea, surse puternice în imaginarul pe care-l propune, poezia sa

abundând de peisaje rurale, sălbatice, dar și urbane. Al treilea volum de versuri, Coastal (De coastă), a primit o nominalizare pentru Poetry Book Society. În 2005 a primit Cholmondeley Award.

Jean-Michel Espitallier

Scriitor și performer francez, născut în 1957. Cofondator al revistei „Java” (1989). A publicat douăzeci de cărți, de la debutul cu Ponts de frappe (1995) până la recenta Salle des machines (2015), a colaborat cu numeroși artiști, în special cu muzicieni contemporani, creația sa include instalații și lucrări sonore, iar textele sale au fost montate pentru scenă, fiind considerat un

autor „reprezentativ pentru o generație care, apropiată prin aceasta de arta contemporană, optează pentru practici poetice variate, construite, acumulative și amuzante” (Jérôme Mauche).

Jarosław Klejnocki

Poet, eseist, prozator și critic literar. S-a născut la 7 octombrie 1963, la Varşovia. A absolvit Universitatea din Varșovia, unde, în 2001, a susținut o teză de doctorat despre poezia lui Adam Zagajewski. În prezent, predă literatură contemporană la Facultatea de Filologie, fiind, totdodată, director al Muzeului Literaturii Poloneze. Este cunoscut ca poet, eseist, romancier şi critic literar. A fost bursier al guvernului american: Research Support Scheme pentru cercetători din Europa Centrală şi de Est. Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al PEN-clubului polonez. A publicat plachetele de poezie: Adaptare, Oraş dechis, Fărâmituri, În drum spre Delft: cincisprezece portrete, Epigrame, Mr. Hyde, Victoria. Ultimele versuri, Elegii la moartea amănutelor. Versuri alese. În 2011, a fost distins de Ziua Poeziei cu Premiul Internaţional UNESCO.

Petar Matović

Poet şi eseist sârb. Născut în 1978. A terminat studii de literatură sârbă la Belgrad. Scrie poezie și eseuri. A publicat trei cărți de poezie: Kamerni komadi, Koferi Džima Džarmuša (Walizki Jima Jarmusha, Maximum, Kraków, 2011; Les maletes de Jim Jarmusch, La Cantarida, Palma de Mallorca, 2013) și Odakle dolaze dabrovi. Publică în revistele literare: „Mostovi“, „Letopis Matice srpske“, „Koraci“, „Polja“, „Književni magazin“, „Beogradski književni časopis“, „Sarajevske sveske“ (Bosnia și Herțegovina), „Quorum“, „Zarez“ (Croația), „Fragile i Portret“ (Polonia), „The Cafe Review“ (USA). Creațiile sale au fost incluse în mai multe antologii, iar poeziile îi sunt traduse în poloneză, catalonă, germană, franceză, engleză și slovenă. A primit premiul Treći Trg pentru poezie. Volumul De unde vin castorii a fost scris la Cracovia, în timpul unui program bursier al Ministerului Culturii Poloniei Gaude Polonia 2013.

Aleksander Nawrocki

Poet polonez, romancier și eseist, critic, editor, și traducător. S-a născut în 1940 într-o localitate din nordul Mazowiei. A studiat la Facultatea de Filologie a Universităţii din Varşovia, susţinându-şi masteratul cu o lucrare despre Czesław Miłosz, care peste ani va deveni laureat al Premiului Nobel, autor interzis la momentul respectiv în Polonia. Şi-a aprofundat studiile în

domeniul etnografiei, filosofiei, sociologiei şi al literaturii maghiare şi române, bucurându- se de stagii de documentare la Budapesta şi Bucureşti. A tradus din mai multe limbi, inclusiv din lirica română, respectiv din Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu etc., unele dintre poemele acestora grupându- le în modestul florilegiu Al treilea ochi. A debutat în paginile revistei „Kultura“ cu poezii, iar la Editura PAX a publicat, printre altele, florilegiile intitulate: Fructe ruginite, Prezenţa, Ciulini, Furcile zâmbetului, Zăpadă timpurie, Pentru îndrăgostiţi etc. S-a impus ca redactor şi editor, publicând monumentala Antologie de poezie poloneză – Antologia mileniului (275 de poeţi). Este redactor şef al

revistei „Poezia azi“, care apare începând din 1998.

Fiona Sampson

Poetă, traducătoare şi editoare. A publicat 24 de volume de poezie, critic literară și filosofie a limbajului. A fost nominalizată de două ori pe lista scurtă a Premiilor T. S. Eliot și Forward. A fost distinsă cu Cholmondeley Award,The Newdigate Prize, The Zlaten Prsten (Macedonia), a obținut diferite premii din partea Arts Council of England, Arts Council of Wales și a Royal

Society of Literature. Din 2010 este membru în consiliul director al Royal Society of Literature. A fost editor al Poetry Review (2005-2007) și a fondat revista Poem, al cărei editor este și în prezent. În 2010 a publicat cea de-a cincea antologie de autor, Rough Music. Cel mai recent volum de poezie este Coleshill (Chatto, 2013).

Sandra Santana

Poetă și profesor de filosofie la Universitatea din Zaragoza. Născută la Madrid, în 1978. Și-a susţinut doctoratul în filosofie la Universitatea Complutense din Madrid și a urmat studii post-doctorale la Universitatea din Viena și la Universitatea Humboldt din Berlin. Între 2002 și 2004 a

beneficiat de o bursă de creație (Residencia de estudiantes) oferită de Primăria din Madrid, iar în 2014 de o bursă Artist-in residence, la Viena, oferită de guvernul Austriei în colaborare cu KulturKontakt. A scris cărțile de poezie Marcha por el desierto (finalistă la premiul Emilio Prados în 2001), Es el verbo tan frágil (Editura Pre-Textos, 2008) și Y ¡pum! un tiro al pajarito (editura Arrebato, 2014) și eseul El laberinto de la palabra. Karl Kraus en la Viena de fin de siglo (Editura Acantilado, 2011; Premiul Ciudad de Barcelona). A tradus din Ernest Jandl, Karl Kraus și din Peter Handke, traducere pentru care a primit premiul Ministerului Educației, Artei și Culturii din Austria. Colaborează cu diverse instituții culturale, căutând și difuzând noi forme de

expresie poetică în legătură cu alte discipline. Face parte din El águila ediciones, o grupare care promovează poezia experimentală.

Kinga Toth

Scriitoare, organizator de programe culturale şi redactor la revista Palócföld. Născută în 1983, a absolvit mai multe facultăți, cu specializarea filologie (limba și literatura germană), artă și comunicare. Are preocupări multiple, îmbinând cariera didactică cu pasiunea pentru literatură și muzică. Este compozitoarea și solista formației de muzică pop Tóth Kína Hegyfalu . Face parte din conducerea Asociației József Attila a Scriitorilor Tineri. A debutat editorial în anul 2013 și, până în prezent, a publicat trei volume de poezie. A fost recompensată cu numeroase premii literare. Figurează în numeroase antologii de poezie din Ungaria și de peste hotare, fiind tradusă

în limbile engleză și germană. În ultimul an s-a preocupat de organizarea de expoziții de poezie vizuală. A beneficiat de burse de creație prestigioase dintre care se distinge Bursa Moricz Zsigmond pe anul 2014.

Aleksy Wrobel

Poet londonez de origină poloneză, compozitor, animator cultural, traducător. Membru al Uniunii Scriitorilor Polonezi din Diaspora. Lider al Grupului artistic KaMPe, înființat de el, pentru promovarea creaţiei tinerilor poeţi, muzicieni, pictori şi fotografi polonezi. Autorul plachetei Grăuntele timpului.

Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural!, marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor (16 mai 2015), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi şapte ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti drept Revelion al Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de cinci minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Cautare

Organizator

Co-Organizatori

Filiala Bucureşti Poezie - USR

Parteneri

Coproducător

Parteneri media